Lenin a recunoscut prin telegramă crearea Sfatului Ţării
Lenin a salutat printr-o telegrama crearea Sfatului Tarii si a Republicii Democratice Moldovenesti, deci a recunoscut legitimitatea Parlamentului basarabean si a deciziei acestuia din 2 (15) decembrie 1917, declară istoricul Igor Caşu pentru Europa Liberă.
Revolutia din februarie 1917 din Rusia si abdicarea tarului Nicolae al II-lea in contextul primului razboi mondial au provocat schimbari politice, sociale si mentale profunde in rindurile supusilor imperiului, numit o adevarata „inchisoare a popoarelor”. Mai exact, Revolutia democratica rusa a dus la renasterea popoarelor din fostul imperiu al Romanovilor, printre care si a moldovenilor romani din Basarabia.
Organizatia care avea sa dirijeze miscarea nationala din Basarabia pina la Unirea din 27 martie 1918 a fost Partidul National Moldovenesc, creat la inceputul lui aprilie 1917 la Chisinau. Acesta avea sa coordoneze activitatea celei mai constiente parti a societatii basarabene din epoca – soldatii recrutati in armata si imprastiati pe diferite sectoare ale frontului de est din timpul primului razboi mondial. Basarabenii luptau si pe sectorul romanesc al frontului, ceea ce a avut o influenta puternica asupra nivelului constiintei lor nationale. Acestia nu erau altcineva decit tarani rupti de la coarnele plugului, socializati si alfabetizati in graba in viltoarea „Marelui razboi”.
Anume ostasii basarabeni, coordonati de la Chisinau de Partidului National Moldovenesc condus de Pan Halippa, vor crea Sfatul Tarii la 21 noiembrie 1917. Acesta era un organ reprezentativ si democratic in contextul epocii, fiind alcatuit din 150 de deputati, dintre care 70 % erau moldoveni romani, iar 30 % erau etnici ucraineni, rusi, evrei, polonezi, germani, bulgari etc. O treime dintre acestia au fost alesi de ostasii basarabeni, iar restul – 2/3 fiind alesi de catre organizatiile politice cele mai influente in rindurile populatiei locale, 10 locuri revenind moldovenilor de peste Nistru.
Pe 2 decembrie stil nou sau 15 decembrie 1917 stil vechi, Sfatul tarii, sub presedintia lui Ion Inculet, fost vice-comisar al guvernului provizoriu in Basarabia, declara intemeierea Republicii Democratice Moldovenesti. Scopul noii republici era renasterea nationala a moldovenilor romani, promovarea reformei agrare, a invatamintului si altele.
Oficial, Republica Democratica Moldoveneasca facea parte din Republica Federativa Rusa, pina la convocarea Adunarii Constituante la Petrograd, care trebuia sa decida soarta pe mai departe a fostului imperiu tarist. Intre timp, puterea la centru fusese preluata printr-o lovitura de stat de bolsevici, in frunte cu Vladimir Lenin, iar convocarea Adunarii Constituante era stabilita pentru inceputul lui ianuarie 1918.
Aparitia Republicii Democratice Moldovenesti era un pas firesc in calea organizarii politice a Basarabiei si avea menirea, printre altele, de a stavili pretentiile Radei Centrale de la Kiev asupra provinciei, fara a avea nici un temei istoric, etnic sau lingvistic. Chiar Lenin a salutat printr-o telegrama crearea Sfatului tarii si a Republicii Democratice Moldovenesti, deci a recunoscut legitimitatea Parlamentului basarabean si a deciziei acestuia din 2 (15) decembrie 1917.
Ulterior insa, cind bolsevicii au dizolvat Adunarea Constituanta de la Petrograd, pentru ca ei aveau acolo o pondere de doar 25%, deci erau in minoritate, relatiile dintre Petrograd si autoritatile legale de la Chisinau se deterioreaza. Sfatul tarii, organul legislativ, precum si Consiliul Directorilor Generali, guvernul Republicii Democratice Moldovenesti, decid, in acest context, sa considere ilegal guvernul lui Lenin, care a desconsiderat vointa exprimata liber a cetatenilor Rusiei.
Astfel, Republica Democratica Moldoveneasca isi croieste drumul spre independenta, proclamata la 24 ianuarie 1918, o data aleasa nu intimplator, intrucit coincidea cu actul de Unire al Moldovei cu Muntenia din 1859 si anticipa astfel actul istoric din 27 martie 1918 de Unire cu Romania.
Dupa 1989, la Chisinau s-a considerat multa vreme ca scenariul anilor 1917-1918 va putea fi repetat. Declaratia de independenta stipuleaza clar acest lucru, care insa, din cauza mai multor factori, externi si interni, nu s-a realizat.
Aderarea Republicii Moldova la UE in calitate de al doilea stat cu o majoritate etnica romaneasca va duce automat si la anularea hotarului de la Prut impus de Moscova dupa 1940 si apoi 1944. Refacerea unitatii nationale romanesti este deci posibila in noile conditii istorice in cadrul UE, fara a fi nevoie si de o unire politica a celor doua state, care ar putea crea mai multe probleme decit ar rezolva.
(Text difuzat la Radio Europa Libera)
